Bine ați venit, colegi pasionați de ciuperci! Astăzi, pornim într-o călătorie fascinantă în lumea ciupercii Capului Alb (Agaricus bisporus).

Vino alături de mine în timp ce ne aprofundăm în caracteristicile sale distinctive, habitatul natural, compoziția nutrițională și explorăm diversele moduri în care această ciupercă poate fi încorporată în creațiile culinare. Pregătește-te să descoperi secretele și să te minunezi de natura intrigantă a acestei ciuperci remarcabile.

1. Ciuperca cu șapcă albă:
   O privire mai atentă: ciuperca White Cap este un membru al genului Agaricus și este cunoscută pentru aspectul său clasic de ciupercă. Are un capac convex care se aplatizează treptat pe măsură ce se maturizează. Inițial, capacul prezintă o culoare albă strălucitoare, dând ciupercii numele. În timp, branhiile de sub capac trec de la roz la maro. Ciuperca emite o aromă delicată, ușor pământoasă, adăugându-și atractivitatea.
2. Habitat natural și cultivare:
   Ciupercile White Cap se găsesc în mod obișnuit în pajiști, pajiști și pășuni. Au o răspândire largă, în special în Europa și America de Nord. În sălbăticie, ele apar de obicei la sfârșitul verii și la începutul toamnei. Datorită popularității lor, ciupercile White Cap sunt cultivate și comercial în întreaga lume. Mediile de creștere controlate și tehnicile de cultivare specializate asigură calitate și disponibilitate consecventă.
3. Compoziție nutrițională și beneficii pentru sănătate:
   Când vine vorba de nutriție, ciupercile White Cap oferă o serie de beneficii. Au un conținut scăzut de calorii și grăsimi, ceea ce le face un plus valoros pentru o dietă echilibrată. Aceste ciuperci sunt, de asemenea, o sursă bună de nutrienți esențiali, cum ar fi potasiu, vitamina B6 și fibre alimentare. În plus, ciupercile White Cap conțin antioxidanți, care ajută la combaterea stresului oxidativ din organism. Includerea acestora în mesele tale poate contribui la un stil de viață sănătos și nutritiv.
4. Aplicație culinară și versatilitate:
   Savoarea ușoară și textura fermă a ciupercii White Cap o fac un ingredient versatil în lumea culinară. Adaptabilitatea sa îi permite să strălucească într-o gamă largă de feluri de mâncare. Aceste ciuperci pot fi savurate crude, oferind salatelor un crocant delicat și note subtile de pământ. Când sunt gătite, își eliberează aromele și se potrivesc bine cu diverse rețete. Ciupercile White Cap sunt adesea sote, prăjite sau folosite în supe, sosuri și preparate cu paste, adăugând profunzime și complexitate creațiilor culinare.
5. Rețetă de inspirație: Paste cremoase cu ciuperci cu capac alb cu usturoi.
   Pentru a vă inspira eforturile culinare, iată o rețetă încântătoare cu ciuperci White Cap;

Ingrediente:

• 8 uncii ciuperci White Cap, feliate
• 8 uncii de linguine sau paste preferate
• 3 căței de usturoi, tocați
• 2 linguri unt
• 1 ceașcă groasă de cești
• ½ cană parmezan ras
• Sare și piper la gust
• Pătrunjel proaspăt, tocat (pentru garnitură)

Instrucțiuni:

1. Gatiti pastele conform instructiunilor de pe ambalaj pana al dente. Scurgeți și puneți deoparte.
2. Într-o tigaie mare, topește untul la foc mediu. Se adauga usturoiul tocat si se caleste pana se parfumeaza.
3. Adăugați ciupercile White Cap feliate în tigaie și gătiți până când devin fragede și capătă o nuanță aurie.
4. Se toarnă smântâna groasă și se lasă amestecul să fiarbă ușor câteva minute pentru a se îngroașa ușor.
5. Se amestecă parmezanul ras până se topește și se combină cu sosul cremos de ciuperci. Se condimenteaza cu sare si piper dupa gust.
6. Adăugați pastele fierte în tigaie și amestecați bine pentru a acoperi tăițeii cu sosul cremos de ciuperci.
7. Serviți pastele în farfurii individuale, ornat cu pătrunjel proaspăt tocat pentru o notă de prospețime și aspect vizual.

Fred Musc

Mâinile care au cultivat o băutură cresc acum ciuperci pentru supraviețuire în nordul Bengalului de Vest. Sabitri Toppo și Mausumi Minj se numără printre cei 700 de muncitori ai plantațiilor care și-au pierdut slujbele când a fost cultivat Madhu Tea Estate din districtul Alipurduar din Bengalul de Vest.

Moșia de ceai este una dintre cele 26 din blocul Kalchini din raion, multe dintre ele într-o stare proastă din cauza randamentului scăzut, a calității și a problemelor de muncă.

„Am format un grup de femei din 50 de familii, unele dintre ele din domeniul închis de ceai, și le-am instruit în cultivarea ecologică a ciupercilor în urmă cu mai bine de două săptămâni. Le-am oferit, de asemenea, un șopron permanent de creștere a ciupercilor și icre livrate la domiciliu”, a declarat Binoy Dhar, specialist în fermă la Fundația pentru Dezvoltarea Ciupercilor (MDF) din Assam, pentru The Hindu din zona Kalchini.

Vă rugăm să citiți articolul integral aici.

În ultimul timp primesc din nou o mulțime de telefoane despre boala păianjenului. Cultivatorii văd primele semne care apar la sfârșitul primei spălări și, în momentul în care începe a doua spălare, problema practic scapă de sub control. Pentru a depăși problema, este necesar să știm de unde vine boala și cum crește și se răspândește.

Mucegaiul din pânză de păianjen este o ciupercă născută din sol, folosind un vector (taxi). Vectorul poate fi nisip, praf, pământ de înveliș și toate materialele diferite folosite de oamenii din fermă. Gândiți-vă la mături, lopeți dar și la echipamente de recoltat ciuperci. In acest fel sporii ciupercii sunt transportati. Dar ciuperca nu trebuie să atingă starea de sporulare pentru a fi infecțioasă. În cazul în care ciuperca este deteriorată este splitters ca sticla. Particulele mici de ciupercă pot reînnoi rapid într-un nou petic de pânză de păianjen. Deci, doar atingerea ciupercii cu mâna sau prin udare este suficientă pentru a o răspândi ca focul. Crește cel mai bine în condiții calde și umede. Deci, pentru a o încetini, va ajuta la scăderea RH din cameră și la scăderea puțin a temperaturii. Dar nu o va opri. Pentru a o opri, va trebui să găsiți originea infecției și să o opriți. Multe dintre infecțiile pe care le văd în acest moment par să înceapă în timpul primei spălări, așa că mă uit imediat la recoltarea din fermă.

Ne asigurăm că culegătorii schimbă mănușile în mod regulat și dezinfectează cuțitele în fiecare zi. Hainele culegătorilor trebuie schimbate zilnic și ne uităm la logistica fermei. Nimeni nu are voie să se deplaseze înapoi în program. Cu alte cuvinte, dacă ai ajuns într-o a doua culoare, nu te mai întoarce niciodată la prima. Pentru cultivator înseamnă multă schimbare a cârpei. După fiecare verificare a camerelor. În multe ferme este necesar să se uite și la manipularea tăvilor. Testele au arătat că multe dintre tăvile cu utilizare multiplă sunt infectate cu mucegaiuri. Chiar și tăvi despre care se spune că sunt dezinfectate. O metodă eficientă este să vă asigurați că mai multe tăvi rămân în camera în care sunt folosite. Deci, dacă au rămas după prima spălare, lăsați-le în acea cameră și folosiți-le în a doua clădire. Dacă tăvile ies din cameră cu o posibilă infecție, depozitați-le separat. Și nu într-o cameră cu alte ambalaje.

Cel mai bun mod este să efectuați singur dezinfecția. Aburiți tăvile de intrare în mod corespunzător într-un recipient sau într-o cameră proiectată pentru abur. De preferință nu într-o cameră de bucătărie pentru că tăvile vor mirosi îngrozitor după aceea. După gătire, se poate folosi un test cu tampon și o tavă cu agar pentru a vedea dacă tăvile sunt suficient de curate pentru a fi lăsate în fermă.

Deci, pentru a elimina această boală, faceți o listă cu posibilele momente de infectare și parcurgeți lista unul câte unul. Doar așa, prin eliminarea tuturor punctelor de infecție posibile, boala poate fi controlată. Pentru că controlul chimic este aproape imposibil și de cele mai multe ori nu este permis. Și dacă vezi boala, este deja prea târziu să faci ceva. Singurul lucru care a mai ramas in acel moment este sa-l acoperiti larg raspandit cu sare si sa opriti imediat udarea. Și apoi începe să-l elimini cu toate măsurile posibile.

Filmul Ciuperca vorbește este o producție a regizoarei de documentar Marion Neumann. Intenția ei cu acest film este de a crea o conștientizare a abilităților și calităților unice pe care le poate oferi studiul micologiei. The Mushroom Speaks, printr-o călătorie personală a gândirii, explorează un fel de miceliu retoric, o percepție inspirată de ciuperci în care ideile devin spori pe măsură ce ciuperca transformă betonul. Căutăm întâlniri și oportunități de inovare și ne întrebăm ce ne unește atunci când lumea pare să se prăbușească. Când se gândește la conștiința fungică, ea vrea să picteze o imagine conform căreia ciupercile pot fi uneori soluția pentru a schimba radical acest lucru.

Sursa: Ciuperca vorbește
Aici puteți afla mai multe despre Marion Neumann